Am un bax de bere.
Voiam sa incep cu ceva poetic si m-am gandit ca aceasta afirmatie o sa electrizeze mase intregi, o sa emotioneze inimi de calcar rezistente la actiunea terminatoare a Calgonului, o sa faca majoretele sa-si agite pompoanele mai cu patos si o sa starneasca interjectii de admiratie la adresa persoanei mele.
Daca deja se gandeste cineva ca “Bah, ce tot ciufulesti barzoiul aici.Nu ma’ntere! Vreau pornografie, vreau crima, vreau rupere, frate!” atunci inseamna ca se repede ca vaca in lanul de micsunele si nu ma lasa sa termin.
Vaca pe loc repaus.
Am si parinti.
Inima mea bate la unison cu inimile dozelor de bere. Le simt cum palpita sub invelisul fragil, simt dorinta lor, deja le simt gustul si as vrea sa le am pe toate deodata intr-o orgie fara capat in care sa degust din fiecare si nimeni sa nu protesteze cand afirm cu dezgust:”Toate sunteti la fel…”.
Poftim pornografie usoara la ore decente.
Dar stiu ca nu e posibil.
Am si parinti.
Dar am si demnitate. Daca nu pot fi ale mele, nu vor fi ale nimanui. Le voi privi cum isi dau ultima suflare, cu spume la gura si miscari spasmodice. Imi propun sa rad malefic, in timp ce cu o urma de indoiala o sa le arunc carcasele strivite intr-o punga de plastic si o sa le arunc la marginea unei paduri(echipament de camuflaj necesar.).
Poftim crima organizata.
Dupa acest inceput promitator de mic tiran, imi voi ineca amarul in placeri mai ieftine si mai intunecate gasite la colt de strada, care isi vand hoitul semibaban in ambalaje stralucitoare. Sorbind cafeaua ma voi consola cu gandul ca imi este mai bine fara ACEL bax de bere. Si totusi ma doare inima cand zic asta. Sper sa nu fie cadere de calciu.
Ispita se iveste din nou. Iadul este doar reclama mascata la aer conditionat. Cu pleata in vantul artificial sarbatoresc plecarea alor mei. Ar trebui sa urmeze partea in care zic:”Poftim rupere in stil boschetar slash barbar.”, dar nu voi face asta. Timpul si delicatetea nu-mi permit. Asta si faptul ca a trebuit sa-mi cumpar ziar de dimineata ca sa vad in ce an suntem.
Acum vaca poate porni la pas alergator prin papusoi. Voiam sa scriu despre altceva. Ma rog,am acoperit cateva aspecte esentiale din ciclul “bautura, mancare, futai.”.Asa ca imi urez bun venit in Proiectul Zebra. Eu voi fii responsabil cu disectia. Deja mi-am pregatit sacii de plastic. Scot un sunet diafan.
Poftim.
Nu fi animal domestic.
The URI to TrackBack this entry is: http://proiectulzebra.wordpress.com/2007/11/25/ex-1-anca-mica/trackback/
Imi place, cu mici rezerve. Sunt tare curios cum “evoluezi” intr-o situatie narativa, cu rigorile ei cu tot. Poate mai postezi ceva si fara scadentele lui Razvan
In ceea ce priveste rezervele, stii cliseul, din pacate aplicabil aici, cateodata “prea mult” inseamna “mai putin”. Poezie scrii?
poezie nu scriu.rima alba e supraestimata.as fi una din lungul sir al celor care scriu poezie ca sa para ca fac totusi ceva.asa ca prefer sa par inutila in timpul liber.iar rima pereche si ritmurile melodice nu ma atrag.sunt o persoana incuiata.si ma complac
curiozitatea e o forma de curaj.lasam sa creasca curiozitatea pana saptamana viitoare si te transformi intr-un luptator si mai viril decat esti acum.
(strigat de lupta.)
Luptator viril? M-ai coplesit. Ca sa te parafrazez, aforismele nu-mi plac, mi se par litanii ale banalului, pansamentele ale semidoctului etc.
Nu stiu cum e cu curiozitatea, dar cu raspunsurile directe la intrebari, stiu sigur cum sta treaba. Curajul de a nu te eschiva, eternul act ratat al adolescentului.
Anyway, reformulez, ai mai scris ceva care aspira la statutul de proza, poezie etc. sau le integrezi mereu, pe ele, aspiratiile literare, in comunicarea de zi cu zi (interesanta abordare, dar cred ca e destul de obositoare sau e doar o mistificare. Si nah, s-a dus naibii si rima alba).
mi se pare mie sau asculti parazitii cam des. sfarsitul, mai ales, seamana izbitor cu stilul omblandon.
Eu as spune ca e vorba de un imaginar “masculin” destul de comercial, insuficient filtrat. E oarecum normal daca pornesti de la ideea ca in scris incepi prin a te cauta in altii. Ideea ar fi sa te concentrezi mai mult pe scopul ultim, ca sa zic asa, sa iti gasesti un stil care sa te defineasca cu adevarat. Dar pana atunci mai e.
Altfel, stii sa construiesti o imagine, doar ca uneori nu stii cand sa te opresti. Textul are o structura si un ritm etc. Eu spun ca, per total, e un text ok care arata perspective si mai ok.
e doar o parere. probabil e o idee reciclata si de aia pare cunoscuta.in zilele notate cu rosu in calendar,parazitii sunt formatia de suflet.ma incanata ideea unei parelele facute intre textul asta si ombladon.bine ca nu e intre asta si scufita rosie.atunci as fi pusa in fata unei probleme existentiale.
mersi pt critica constructiva,inoedipus.
Cu placere. Si nu te lasa descurajata de critici. Sunt toate cu o finalitate pozitiva, pe cuvant.
sau, daca sunt intentionat lasate asa, semnalizeaza cumva.
Altfel, te-as ruga sa citesti putin regulile din “cum sa te porti cu zebra” (si sa-ti dai cu parerea, plz).
Sa ai un pic grija la regula cu numarul 8, ok? Nu e grav, se intampla si altora, dar modifica tu “fii-urile” acelea ca strica restul
eu n-am nimic nici cu ombladon, nici cu scufita rosie (desi, parca ea n-a scris nimic). observam doar ca sfarsitul tau “Eu voi fii responsabil cu disectia. Deja mi-am pregatit sacii de plastic. Scot un sunet diafan.” seamana izbitor cu versurile parazitilor. ceea ce nu e rau, numai ca ale lor, in vremurile bune, erau asezate intr-un anumit tip de discurs si aveau o coerenta a lor.
imi cer scuze, comentariul de mai sus nu e al lui oximor
sunt eu adelu
am corectat dar vad ca apare tot poza lui misu aka oximor
mersi
comentariul de mai sus nu e al lui oximor
sunt eu adelu
Asta suna a Caragiale
apropo, vreau și io avatar dar nu știu cum să-l pun…
m-a surprins textul tău la modul pozitiv. repetând ce s-a scris mai sus, și io văd o promisiune în ceea ce ai scris. mai ușor cu inserțiile de limbaj vulgar, nu că aș avea ceva împotriva lor din principiu, dar aici mi se par că disonează și rup textul. în rest…numai de bine.
am lipsit,am lipsit,imi pare rau!
o sa fac ceea ce mi s-a propus,o sa fiu cuminte atat cat trebuie.si o sa-mi pun si eu avatar.ma simt ca un criminal asa.diferit.
Ma bucur ca ai revenit. Credeam ca te-ai suparat si ai disparut in lumea roz, fara critici si recomandari
Incearca sa postezi si pe la altii, te rog.